Ti cialon zeruch al ann che ie tl lëur de finé via, ti dajan nce na udleda a chël che à da unì, deberieda cun l ambolt de Urtijëi Tobia Moroder.
La fin dl ann ie nce per l Chemun na ucajion per cialé zeruch a dut chël che n à fat y capì ciuni che ie proscimi vares da fé. Ti on fat na ntervista al ambolt Tobia Moro- der, per ti damandé coche l ie jit chësc 2023 per l Chemun de Urtijëi y cie che n se à tëut dant per l ann che vën.
L ann va bel plan a piz, cialan de reviers ciuni fova pa i proiec plu mpurtanc dl Chemun che n ie stac boni de stlù ju tl 2023?
L ie coche ti ultims ani inò unì fat truep lëures per renuvé la nfrastrutures. Penson per ejëmpl al proiet de renuvamënt dla streda Pedetliva, ulache l ie unì fat da nuef dantaldut la roles dl’ega da bever y n pert an nce cialà co mëter a post la roles dl’e- ghes blances, fajan nce n bel salejà sun la plaza doite tla streda Pedetliva. N auter majer proiet de nfrastrutures ons nce fat tla streda Rumanon. Pona ulëssi nce mo lecurdé la gran sala dla Cësa de cultura che ie unida renuveda y che on pudù inauguré chëst ann.
N proiet cun chël che on bëndebò na gran legrëza y ie da puech jit a piz, ie sambën la garasc dla scola mesana cun duta la plaza dan la ntreda, ulache i mutons y la mutans giapa na bela lerch per fé la pausa y per pudëi se muever.
Nia desmincë ne daussen l egaduz da Sacun, ulache n à nia da giut finà via i lëures. L ie mé mo da fé da nuef l asfalt y chël unirà fat n auter ann. Ma l gran lëur, chël de fé da nuef dut l egaduz dl’ega da bever - dala funtana, ai resservars nchin pra la cëses - ie unì fat y cun chël ons na gran legrëza. Sa Sacun an śën nce la drëta nfrastrutures per garantì la segurëza tl cajo de n meldefuech.
Ciuna ie pa per Vo persunalmënter stata la majera sudesfazion te chësc ann?
Dijësse propi l proiet dl egaduz da Sacun, davia che l se trata de n bën drët mpurtant: l’ega da bever. Sce n ie boni de mëter a post la situazion de n ridl ntier, pona ie chël scialdi bel. Garantì che l vënie te duta la cëses do ega da bever semea velch de logich, ma sce n sà cie che l i dut dovia pona se ntënden che l ne n’ie nia tan scëmpl y che l ie n gran lëur dovia.
Iel pa nce vel’ cossa che ie resteda n pue' zeruch?
L ie n valgun de gran proiec che va inant plu bel plan, coche l cunliamënt tal Fever danter la streda Rezia y la Tresval y nce la cuestion dla Cësa di Ladins. L se trata de doi proiec ulache n à fat vares inant y l se à muet velch. Pra de tei gran proiec iel mpurtant fé n var al iede, n muessa nce cialé de fé la cosses a puntin y drëtes dal pont de ududa aministratif y chël se da- manda n gran sforz da duc chëi y da duta chëles che lëura pea. Ma l ie nscila che tramedoi proiec ie śën bëndebò cuncrec. L ie sambën mo vel’ pitl detail da stlarì, ulache me aspiete propi che tl 2024 pos- sen fé l proscimo var cuncret y jì inant. Spere che pudon muever cun la proietazion, dantaldut dal Fever ulache me nma-gine che puderon tosc sotscrì l cuntrat dl barat deberieda cun i privac. Nce per la Cësa di Ladins ons śën rati propi n bon cuntat cun la provinzia y ie spere propi che son boni ti mënsc che vën de sotscrì n cuntrat per pudëi garantì nce l finanziamënt.
Per l ann che vën se mbincia l ambolt de Urtijëi Tobia Moroder che la jënt sibe bona de udëi i aspec positifs dl pudëi viver te na valeda coche la nosta.
Ciuni ie pa d’autri proiec mpurtanc per l ann che vën?
L ie n valguna de gran cuestions. L program de svilup cumenel ie dessegur una de chëles. Tl 2024 uniral laurà ora la pert strategica per pudëi pona te n segondo mumënt nce lauré ora l plan urbanistich. Chëst ann stlujons defati ju l stude n cont dla situazion atuela, ti cialan a coche cëla ora l luech te chësc mumënt. Me ncunfor- ti sun n auter ann, canche cun la grupa de lëur cun feter trënta persones y reprejentanc nce dla lies, pudons jì inant y lauré ora la pert strategica dl program de svilup cumenel. Chël ie per Urtijëi dessegur velch de scialdi mpurtant avëi n documënt cun scrit su de ce viers che l luech dëssa se svilupé. Nosc mpëni resta for inant chël de cialé de nfurmé y tré ite la jënt.
Pona sambën n segondo pont mpurtant ie la cuestion “Ladinia”. Iló iela nscila che on purvà cun de plu tratatives ti ultims ani a ruvé a n bon pont cun i privac. L ie n pue' da muië che la ne n’ie nia garateda, perchël ons a n cër pont tëut la dezijion de mudé l plan urbanistich per pudëi spusté la stazion dla curieres ora de viers dla Tresval. Ntan la senteda dl Cunsëi de chemun de nuvëmber ons dat pro chësta mudazion. A chësta maniera puderons tl daunì tò demez la curieres y i auti da Plaza de Sant Antone y fé dainora na bela plaza, slungian nce l raion da jì a pe de Urtijëi che ie perdrët n pue' l’ana de nosc luech. Sce n pënsa a tan de jënt che l ti plej y nce a tanc che vën propi per chël te nosc luech, pona se rënden cont che Urtijëi ie da chël pont de ududa n luech atratif. Fé vares de chël viers y miuré la cualità de vita tl zënter ie dessegur mpurtant.
Ciunes ie pa la cuestions che ti sta l plu a cuer ai zitadins y cie pënsen pa de fé de chël viers l ann che vën?
N se ntënd che l ie n generel n pue' n melcuntënt, sce nia n melvester tla sozietà. Chësc suzed n pue' te uni Chemun y l ie nce suzedù a livel provinziel: la jënt ne n’ie nia cuntënta. L ie dessegur n valguna rejons ciuldì che la ie nscila, nce sce ala fin ne n’iel nia tan saurì da capì ajache ie rate che vivon propi te n bel raion cun na bona cualità de vita.
Cie che ie sperësse n generel ie che la jënt sibe for bona de udëi i aspec positifs y se rënder cont de tan bel che l on, de tan de pusciblteies che on. Y sambën, sun chëi aspec che ti dà festide ala cumenanza sperons che coche Chemun sons boni de dé nosta respostes. Pënse per ejëmpl a duta chëla cuestions che à da nfé cun l sté, iló iel dessegur n pue' da se rumpì l cë. Iust tl cuntest dl program de svilup cumenel iel da capì nce cun la provinzia coche l fossa da fé per garantì priejes da fun- damënt, acioche la families y i jëuni y la jëunes posse resté a sté tlo da nëus. Chësc ie dessegur na tematica mpurtanta a chëla che ne puderon nia abiné respostes da sëui. Ma speron, deberieda cun la provinzia y i litei nueves, de abiné na bona stre- da per ti vester manëcia a chësc, che ie povester un di gran problemes de Südtirol y povester l majer che on te Gherdëina.